Viața într-un startup: unicorn sau eșec
Publicat pe 29 Octombrie 2015

Lavinia Vladu
Lavinia
|
Founder la cv30
1 fav

Viața într-un startup: unicorn sau eșec

Un subiect destul de sensibil, cel puțin printre antreprenorii români, este finanțarea / banii / cash-ul / tezaurul.

 

Martin: I built this company with my two own hands. Just me, that computer and an eight million dollar loan from my father. James King: You really did it all on your own.

Get Hard

 


Ca să fie un lucru clar de la început, pentru mine startup-ul nu este buticul din colț, nici salonul de mani-pedi sau covrigăria, astea sunt business-uri menite să aducă niște bani cât mai repede, iar investițiile în dezvoltare & scalabilitate sunt minime, spre inexistente. Definesc startup-ul ca un mindset pe care îl ai sau nu, un fel de a fi, în care primează misiunea produsului / serviciului în detrimentul banilor, faimei, pozelor din reviste.

Un startup poate fi un unicorn sau un eșec, varianta de mijloc este rareori alegerea fondatorilor. Iar succesul unui startup nu se măsoară în veniturile realizate, ci mai degrabă în evaluarea de piață, numărul utilizatorilor, notorietatea produsului / serviciului etc. Concepția eronată și mult mediatizată conform căreia îți vine o idee, faci un pseudo produs și BANG! cad milioanele din cer, stai pe o plajă în Bora Bora și vin banii, conduce la o mentalitate searbădă și la un business asemenea.

 


Frumos în teorie, dar mai greu să faci filozofie cu burta goală. Motiv pentru care în loc să te ocupi de dezvoltarea și îmbunătățirea produsului, te duci după bani. Sunt cele trei variante populare:

1. bootstrapping: cea mai sănătoasă și ideală metodă - ai la ciorap / saltea niște zeci / sute de mii și în loc să îi bagi în mașinuțe și o casă în Pipera, zici să învestești în ideea ta măreață care schimbă lumea.

Partea bună: ai full control pe tot ce se întâmplă; tu centrezi, tu dai cu capul.

Partea nașpa: Pe lângă riscul inevitabil (poate merge, poate nu), deseori te trezești urlând că ți-ai amanetat toată avuția și cum rezultatele nu vin peste noapte, s-ar putea să rămâi fără bani înainte să scoți vreun leuț din afacere.

 

2. împrumut, camătă, linie de credit: adică tu de fapt nu ai bani și cauți prin alte părți. Dacă ajungi la prieteni / familie, nu e atât de tragic, îți pui obrazul la bătaie numai, dar dacă dai în bănci și alte surse ilicite de finanțare securea atârnă deasupra capului mai dureros.

 

3. investiții, runde de finanțare, venture capital: dintre toate, cred că asta e cea mai dificilă. Pe scurt, trebuie să convingi niște inși cu bani (ai lor sau ai firmelor de investiții pe care le reprezintă) că produsul / ideea/ serviciul tău e the next big thing, cel puțin un Facebook, Uber, Snapchat etc. Apoi, dacă i-ai convins, îți dau niște bani cât să faci niște lucruri, dar nu oricum, ci în schimbul sufletului tău. Glumesc, dar tot trebuie să le dai o parte din business, că așa merge treaba. Cum și ce negociezi, depinde de tine. Pe primele două le-am încercat, am văzut cum funcționează, însă a treia variantă mă intrigă maxim.

Ce vezi prin intermediul Social Media, cum că unul a luat finanțare de câteva milioane, ba chiar miliarde, se întâmplă, dar foarte rar în România. M-a amuzat teribil articolul ăsta, 7500 de euro, 7500! Hai că poți să plătești 2 angajați timp de 4 luni jumate. Și antreprenorii locali visează milioane… Nu e rău să visezi, been there, done that, dar dimineața tot trebuie să te trezești. Și lupta nu e deloc ușoară: fricile, depresia, ziua de mâine pot fi factori decisivi în longevitatea business-ului tău.

Ce te face cu adevărat un fondator de startup este drive-ul ca dimineață după dimineață să te trezești cu pasiune, speranță și dorință de a face mai mult și mai bine.

Am fost la câteva evenimente de profil, să vedem care e mișcarea și vibe-ul. Cele din România sunt la fel ca event-ul fantastic TEDxBucharestSalon - 2nd edition - Interconnected // Innovation (aici nu am vrut să dau vreun feedback că poate cel din noiembrie spală gustul amar, asta dacă mă duc) unde vin oameni băgători de seamă, pișcotari, unii pentru că dau bine, alții obligați. Oricum, foarte slab pregătiți, spre bătaia de joc a timpului pe care îl pui la dispoziția lor. Singura valoare este dacă găsești niște oameni mobilați pe care să-i atragi în echipă. În rest, pierdere de timp. Pentru cei mai cruzi, aceste evenimente poate sunt enlightening și dacă ei sunt un pic mai bright, chiar iau ceva feedback și găsesc un scop în participarea la astfel de adunări. Mare grijă, totuși, pentru că tot timpul se vor găsi oameni care să denatureze produsul și să-l modifice până nu mai știi de unde ai plecat și ce voiai.

 

Știi cum e la școală când te scoate profu` în fața clasei să prezinți un proiect și restul din clasă dorm, se uită pe pereți, se scobesc în nas?

 

Pe de altă parte, la un astfel de event în Dublin, am avut o experiență oleacă mai strălucită, în sensul că oamenii aveau o idee despre ce presupune un pitch și de ce îl faci, plus că am avut parte de feedback constructiv din care am învățat un pic mai multe.  Ca să închei cu event-urile, știi cum e la școală când te scoate profu` în fața clasei să prezinți un proiect și restul din clasă dorm, se uită pe pereți, se scobesc în nas? Fix așa, dar cu oameni mari.

Dacă trezești vreun interes, atunci așteaptă-te la niște probe de foc pentru psihicul tău: susținerea pitch-ului (aka o prezentare a ideii, tot ca la școală, câteva slide-uri cu your magic sauce), detalierea business plan-ului, cum faci marketing, cum scalezi, când și câți bani scoți, de preferat asap, negociere pe procente, clauze care mai de care mai fanteziste. Dacă ajungi până la sfârșit, și nu te trezești ca o fată părăsită, că a găsit alta mai fâșneață între timp, primești cash-ul și într-un final te apuci de treabă.

În contextul ăsta, depinde de tine cum îți negociezi viitorul, dacă business-ul mai e sau nu în mâinile tale. Oricum ar fi, nu prea mai poți să faci tot ce te taie capul și ajungi un angajat în propria-ți companie. 

În concluzie, îți recomand un serial care surprinde pe alocuri ce se întâmplă, chiar dacă tangențial: Silicon Valley.




Scrie si tu un comentariu

Trebuie sa fii logat pentru a lasa un comentariu.

Lasă un răspuns